VIAŢA DE ZI CU ZI

Mare ”șlem” poate oricine

De ceva timp cochetez cu idea să shut down facebook-ul pentru că am citit/văzut puține lucruri interesante în ultimul timp, doar că aveam nevoie de un impuls. Dar lucrurile bune se întâmplă celor care au răbdare și uite că picătura finală a venit ieri. Pentru că românul dacă nu dă cu bâta nu se simte bine.

În mintea mea blondă ieri a fost un moment de mândrie că ești român, de celebrare, victoria unei fete parcă a fost a noastră a tuturor. Doar că niște oameni au reușit să pună rahat inclusiv pe chestia asta comentând de banii pe care i-a luat Simona Halep ca urmare a câștigării trofeului de la Wimbledon. Inițial m-am supărat, pe urmă mi-am dat seama că au dreptate. Da chiar așa, de ce să o felicit eu pe ea că a luat o căciulă de bani? Nefăcând practic nimic? Că doar turneele astea de mare ”șlem” sunt floare la ureche. De exemplu stau eu acasă, beau bere, mă uit la netflix și într-o zi îmi zic : băi, să moară mama, anul ăsta mă duc la wimbeldon! Și pentru că am așa o poftă de tenis de neostoit, mă duc și în finală, așa în mare scârbă nici nu mă încordez, numa de-a dracului să iau niște milioane, pentru că are ăsta micu nevoie de adidași noi.

Zis și făcut. Mai beau o bere după decizia asta aștept să vină luna iulie și să mă prezint la treabă. Că doar și fraierii ăia doi de au jucat finala astăzi, au alergat ca besmeticii 5 ore, fără să leșine, pentru că s-au antrenat vizionând seria completă Suits sau bând cafele cu McEnroe! Mama lor de îmbuibați, că nu le mai ajunge!

Așa că îi dau cu block lui Facebook, până îmi trece supărarea. Eu abia aștept ziua de mâine să mă duc la uzină. Nu, nu mor de nerăbdare să muncesc, ci să intru triumfătoare pe ușa fabricii pentru că ieri, o fată din țărișoara aia a mea, pe care mulți nu știu să o găsească pe hartă, le-a luat ăstora trofeul. Sîc!

VIAŢA DE ZI CU ZI

Știrea care a schimbat viitorul

Pentru cei care n-ați deschis televizorul în seara aceasta sau în mod elitist l-ați ținut pe Eurosport, ca să vedeți ce-a făcut Nadal la Wimbeldon, am o știre cutremurătoare: Lumea s-a schimbat. Dap, nimic nu va mai fi la fel de astăzi. În timp ce Nadal servea pentru ultimul set, România schimba soarta lumii. Reginele pop se vor reuni pentru un turneu legendar!!

Oameni buni, mie mi s-a luat o piatră de pe inimă, mi s-a părut chiar că a apărut și soarele pe insula asta tropicală pe care-mi îmi trăiesc existența. După ani de zile de durere, amărăciune și așteptare fără speranță, miracolul s-a întâmplat. Da, trupa Andre se reunește pentru a încânta din nou publicul meloman cu talentul său. Și pentru că arta și iubitorul de artă cer sacrificiul suprem, una dintre cîntărețe a renunțat chiar și la întoarcerea în America. Nu știți cine sunt Andrelele??? Cu lipsa asta de cultură muzicală chiar nu știu cum nu vă trăznește fulgerul.

În timp ce sor-mea mă punea la curent cu știrea mi- o și imaginam pe Madonna smulgându-și părul din cap la veste asta. Practic după așa ceva singura ei șansă este să se pensioneze. Cred că și Michael Jackson dacă mai trăia se făcea iar negru de supărare, sau venea și lua ”reginele” de neveste ca să scape de competiție.

Eu nu mai am nimic de spus, pot doar să-mi plâng în pumni că am plecat din țară când nu trebuia, dar măcar îmi rămâne bucuria faptului că sunt contemporană cu acest fenomen.

VIAŢA DE ZI CU ZI

Pentru toate mamele puternice din lumea aceasta

Când a făcut fi-miu prima dată febră am crezut că este sfârșitul lumii, la primii muci care nu se mai opreau credeam că o să mor, iar când a făcut pneumonie am plâns două zile. Când am văzut acest spot mi-a fost rușine și mi-am promis că nu o să mă mai plâng niciodată de o tuse și un nas înfundat.

La Mulți Ani tuturor mamelor puternice din lumea aceasta! Celoralalte, ne doresc să avem copii sănătoși și să nu fim niciodată nevoite ”să fim putenice”

VIAŢA DE ZI CU ZI

Studiile despre dieta keto în cancer – ghid explicativ

N-am făcut niciodată mare caz de faptul că am terminat facultatea de medicină, am încercat cât de mult am putut să nu fac pe deșteapta, contrar a ceea ce te învață în facultate, și să nu le arunc oamenilor în față ”băi, eu știu mai bine pentru că am făcut șase ani de școală în plus”. Nici nu m-am prea luat în gură pe rețelele sociale cu cei care cred că dacă au fost răciți o dată în viață sunt deja profesori doctori. Dar nu mai pot. Cum bine zicea un cunoscut, ”tu n-ai vacanță câtă școală am eu”

În ultimul timp nu mai pot să tac, în special când aud cum dietele vegane și keto tratează cancerul! Da, ați citit bine, îl tratează, de fapt îl vindecă. Nope, nu sunt adjuvant, nu sunt ”terapie” alternativă, sunt terapie curativă. Nu știu de ce cei care fie sunt diagnosticați cu cancer, fie au pe cineva în familie diagnosticat cu cancer cred că dacă mănâncă bălării crude și o ard pe dietă low carb au descoperit Sfântul Graal! Medicii îi mint, le ascund adevărul, iar ei vor face cercetare spre binele poporului, ca să învețe și alții din ”luminăția” minții lor. Până la ei nimeni n-a vrut să descopere adevărata cauză a cancerului, nimeni n-a avut curajul să dea cărțile pe față, nimeni n-a vrut să vindece cancerul, ei și doar ei au priceput cum e treaba cu microbilogia cancerului. Da, totul este o conspirație mârșavă.

Când nu mai au argumente te lovesc cu studii. Ei, aici eu mă decompensez, când îmi vine cineva fără pregătire medicală cu studii. Cu riscul de a părea lipsită de modestie, îți trebuie ceva ani și practică pentru a învăța să citești un studiu. Și nu mă refer la grafice ci la cum să-l interpretezi, să evaluezi dacă studiul ăla e frecție cu diană la picior de lemn, e echivalent cu un studiu făcut de mine pe scara blocului sau chiar are valoare. Când evaluezi un studiu contează numărul de pacienți, cum a fost făcut designul studiului, cât de restrictivă a fost selecția pacienților, cum s-a făcut repartizarea pacienților pe fiecare braț de tratament, câți pacienți au finalizat studiul pe fiecare braț, este dublu orb sau nu, este post marketing sau ce fel este, care este obiectivul studiului, a fost atins obiectivul primar, care este p-ul, intervalul de timp în care s-a efectuat studiul, efectele adverse și așa mai departe! Nu mai pomenesc de fereastra terapeutică să nu spună keto-guru că-i înjur de mamă.

Să zicem că fac eu un studiu care să demonstreze că blondele sunt mai deștepte decât brunetele. Plecăm de la premiza că fac selecția perfectă a domnițelor, eșantionul este suficient ca să-mi ofere semnificație statistică, totul este ca la carte. Vin rezultatele care-mi arată că în realitate nu există diferențe între cele două grupuri și blondele sunt la fel de deștepte ca brunetele (pfuu, măcar atât). În plus, rezultatele din săptămâna 12 arată că brunetele sunt puțin mai deștepte decât blondele. Descopăr însă că blondele sunt mai frumoase, au pielea mai albă și picioarele mai lungi. Cum să vă zic eu, am ratat studiul!!! Dap, am ratat obiectivul primar, ba în plus am arătat și că rezultatele nu sunt constante, nu uitați de săptămâna 12. Degeaba am descoperit că sunt frumoase blondele și glumețe, adică obiective secundare, dacă l-am ratat pe ăla primar. Aaa, și am descoperit că blondele vin târziu acasă, deci avem probleme de safety!! Acest studiu se încadrează în categoria: frecție sau epic failure, la fel ca studiile cu diete keto în cancer!

La majoritatea studiilor cu adevărat importante, publicate în reviste de prestigiu nici măcar nu ai acces dacă nu plătești o taxă. Lucrând în industria pharma de atât de mulți ani am învățat cam ce înseamnă să-ți fie acceptat un studiu pentru publicare în JAMA sau BMJ și ce înseamnă în Viața Medicală.

Vă rog eu mult de tot să nu vă luați după astfel de ”guru”. Cel mai prost medic este de 1000 de ori mai pregătit decât cineva care a studiat medicina la Facultatea Google. NICIO DIETĂ nu vă vindecă de cancer. NICiUNA, NICIODATĂ! Nu vă riscați viața cu diete când medicina a ajuns atât de departe. Viața este prea frumoasă ca să o pierdeți pentru o legătură de pătrunjel cu quinoa, chiar dacă sunt organice. Nu toate cancerele sunt la fel, nu toți pacienți sunt la fel, de aceea nu există o singură soluție universal valabilă. O dietă echilibrată poate ajuta imunitatea unui organism deja slăbit de boală și o imunitate bună poate face minuni! Doctorii pot face minuni, nu dieta keto!

Sursa foto: pexels.com

GÂNDURI BLONDE

De fiecare dată când călătoresc cu Wizz vreau să emigrez

Eu nu mi-am dorit niciodată să emigrez, mereu mă gândesc că Anglia este doar ceva temporar și pentru mine acasă e România. Continui să fiu unul dintre acei oameni care mai cred că în România cerul este mai albastru, soarele este mai strălucitor și copacii mai verzi. Asta până călătoresc cu Wizz, moment în care simt nevoia imperioasă să emigrez, oriunde!

N-am nimic cu Wizz, ba din contră, am tot respectul pentru însoțitorii de bord. Nu știu ce beau și ce mânâncă oamenii ăia, dar vreau și eu căci nu cred că pot altfel să ajung la acel mod de a-mi păstra cumpătul în orice situație.

Ceilalți pasageri sunt cei care mă fac să-mi doresc emigrarea. Cunosc o grămadă de români, atât în țară cât și în afara granițelor ei, oameni educați care știu să se poarte în lume și nu simt nevoia marcantă de a se da în stambă. Doar că nu înțeleg cu ce călătoresc oamenii aceștia pentru că nu-i întâlnesc niciodată. În schimb îi găsesc constant pe ăștia:

Oamenii de afaceri  E plin de ei și îi recunoști cu ușurință pentru că le sună telefonul în premanență, chiar și după ce însoțitorii de bord au anunțat insistent că decolăm, chiar după ce avionul s-a pus în rulare pe pistă, ei mai au ceva de rezolvat. Și evident, telefonul le sună tare ca să afle tot avionul că ei sunt prosperi, să ajungă vecinul de scaun acasă la muică-sa și să-i spună: ”bre, am avut pe unul lângă mine, beton, săracul om nici în avion nu-l lăsau, așa ce-i mergeau afacerile, duduiau”. Eu sunt pe principiul lasă-mă proastă, să cred că ești sărac și amărât să ajung acasă și să zic: ”băi, a stat un amărât lângă mine, nici măcar o dată nu i-a sunat telefonul, pe nimeni nu cunoștea ăla, un sălbatic”

Cei care se grăbesc. Eu cred că această categorie este strâns legată de prima, căci altfel nu pricep de ce te-ai ridica în picioare când avionul încă rulează pe pistă (doar dacă ți-au venit barjele în port și numai tu le poți descărca), însoțitorii de bord nu s-au ridicat de pe scaunele lor, ca să-ți iei bagajul. N-am văzut niciun premiu pentru cel care se dă jos din avion primul, sau poate tocmai d-aia n-am văzut pentru că nu mă grăbesc. Toți coborâm din avion până la urmă și dacă nu ești la burduf mai trebuie să-i și aștepți pe puturoșii ăia care nu vor să se înghesuie pe culoar, niște fraieri care d-aia n-au ajuns nicăieri în viață

Cei care-și iau loc la ieșirea de urgență. Ăștia-s favoriții mei. Își iau loc la ieșirea de urgență ca să poată să-și îndese papornițele vuitoanele la picioare. Când însoțitorul de bord le explică în mod repetat și cu calm că dacă e vreun loc unde nu poți să-ți pui geanta ăla este, ei se uită cu un dispreț și mai că vor să spună: ”zău pepușe, de câte ori te-ai prăbușit tu, ca să știi că trebuie să-mi iau geanta de aici?”. La asta n-ai cum să răspunzi, chiar n-ai cum. Dacă nu te-ai mai prăbușit, practic n-ai experiență.

Cei care vorbesc tare. Asta cred că e o molimă care îi cuprinde pe toți românii înainte să se suie în avion. Practic din momentul în care pășesc pe aeroport simt nevoia să strige sus și tare că au ajuns, să împărtășească cu ceilalți fiecare pas al călătoriei și să se știe că ei sunt români. Normal că atunci când se urcă în avion e ca și cum ar fi într-o mică familie și doar cu familia nu vorbești în șoaptă și nici n-ai secrete față de ea!

Cei care aplaudă. Asta mă dă peste cap de fiecare dată. aplaudatul la aterizare. De unde le-o fi venind ideea asta? Eu n-am mai mers de ani buni cu trenul sau cu maxi-taxi, așa se face și acolo când ajungi la destinație? Întreb ca să nu greșesc, daca asta e moda, mă conformez, doar că n-am mai văzut și pe la alte popoare.

La cei de deasupra se mai aduagă, ăia cu șapca pe vârful capului, cei care beau automat vodka cu suc de roșii (așa e de fiță), pișăcioșii (ăia care se ridică să se ducă la toaletă din clipa în care s-a ridicat avionul în aer) și ăia care simt nevoia să facă puțină conversație. Ei, toți ăștia îmi stârnesc așa o dorință de emigrare, ceva de speriat!

Sursa foto:pexels.com

GÂNDURI BLONDE

Hai să dăm școala cu untură ca să o mănânce câinii

Eu sunt genul care am mers școală și în mare parte mi-a și plăcut. Bine, nu chiar tot și nu chiar tot timpul. Prin clasa a șasea am devenit lider de chiul organizat, dar totul era făcut în interesul școlii, pentru că doar se știe că îți dai seama cât de mult îți place un lucru doar atunci când nu-l mai ai.

Chestia asta cu școala mi-a prins destul de bine după ce am devenit părinte, căci ploaia de întrebări la care sunt expusă zilnic mi-ar fi consumat ani dacă trebuia să caut fiecare răspuns. Uite așa am aflat la ce mi-a folosit să știu la ce înălțime începe pădurea de foioase, să știu în care parte a globului e frig când la noi e cald, ce orașe se află la polul nord și ce orașe se află la polul sud, care-i capitala statutlui Vanuatu și unde trăiește peștele pacu!

E adevărat că am învățat și multe lucruri pe care nu le-am folosit, lucruri pe care dacă nu le-aș fi știut aș fi trecut prin viață fără să mă doară. Dar una peste alta, când trag linie cred că am ieșit mai mult pe plus. Bine, aș fi putut să fiu autodidactă și n-aș mai fi avut nevoie de școală, dar nu e cazul.

De la o vreme am văzut curentul ăsta: hai să dăm foc la școală (noi visam să o dăm cu untură ca să o mănânce câinii), cine face colegiul și facultatea e fraier, școala nu te învață nimic, nu te pregătește pentru viață. Posibil ca școala să nu-ți dea mură-n gură informații despre cum să faci un credit sau investiții financiare, dar dacă ai fost puțin atent la mate nu mai ai nicio scuză dacă-ți iei credit în franci elevțieni.

Și poate nu vreau să mă fac broker sau să fac afaceri. Poate vreau să mă fac medic și, deși știrile din ultima perioadă ne-au demonstrat că există și excepții, cu persoane total fără pregătire care ajung să fie ”medici”, am nevoie să studiez, chiar dacă nu la școală măcar de la cineva care a studiat la școală. Sau poate vreau să fiu astronaut, sau arheolog, sau să construiesc o clădire impresionantă.

Nu spun că nu sunt oameni cu succes financiar care n-au trecut neapărat prin școală. N-am căutat statistici, dar dacă mă uit în top 500 rapid majoritatea și-au trimis măcar odraslele să se educe. Da, sigur, dacă vrei să fii antreprenor și afacerea ta să fie de vânzări online s-ar putea să nu ai nevoie de studii fabuloase la început. Dar poate pe termen lung, dacă vrei să fii global?

Lămuriți-mă și pe mine care-i treaba cu acest curent? Am deschis televizorul mai târziu și am ratat vreun studiu important? Eu chiar cred că este bine să mergi la școală măcar ca să înveți să te exprimi căci în viață e mai bine ”să fi futut” decât ”să fii futut”, părerea mea

Sursa foto: pexels.com