VIAŢA DE ZI CU ZI

Trădare, trădare dar să o semnăm și noi, anonimă

Eu de astăzi dimineață râd întruna, deși cred că ar fi de plâns. Poate ați aflat sau nu, poate v-a interesat sau nu, dar în Parlamentul britanic iar se ceartă ăștia de două zile, pe principiul ”întărâtă-i drace că și mie-mi place”. Se joacă cu casa închisă piesa uite Brexit-ul, nu e Brexit-ul, uite-l iar dar cu altă pălărie, stai că iar a dispaărut, na că vine din nou cu haina schimbată.

Astăzi m-a ros și pe mine curiozitatea să-i privesc. Oamen buni, subiectul ca subiectul, dar actorii și desfășurarea acțiuni te fac să te simți ca într-o piesă de Cracagiale. Nu știu dacă vă mai amintiți crizele de furie ale lui Vadim, când urla el că-și strivește colegii ca pe puii de crevedia, dar sunt nimic pe lângă ce se întâmplă la englezi. Politicoși cum sunt, faimoși de altfel pentru politețea lor, totul începe cu ”onorabilul meu coleg”. Și după asta dau drumul la găleata cu rahat ca să-l acopere bine pe onorabil.

Frumusețea dialogului ne este dată doar de epitetele adresate abil onorabilior ci și de adăugirea meșteșugită de huiduieli, fluirături, strigăte, amenințări, fețe înroșite de zici că-s în pragul apoplexiei, aplauze, jigniri, plecări, reveniri, păr ridicat ca o măciucă și altele asemenea, bănuiesc tipice calmului englezesc vestit. La un moment dat mi-am făcut popcorn și am stat ca la ce mai bună comedia, dar am pierdut mult din savoarea spectacolului căci mai sunt și onorabili care au accent irlandez, scoțian sau galez și n-am nici cea mai vagă idee dacă au rostit cuvinte din dicționar sau mai de pe la periferie. Din când în când mai apărea și nenea Trahanache, the house speaker, care încerca să-i potolească, dar fără succes căci striga și el ca apucatul de ziceai că pregătește de infarct.

Vă las mai jos o mostră mică dacă sunteți curioși, de o să vi se pară că la noi e numai miere și dulceață 🙂

Later edit: Theresa May a câștigat din nou votul de încredere, aparent va fi un Brexit … până data viitoare 🙂

Un gând despre „Trădare, trădare dar să o semnăm și noi, anonimă

  1. Acuma se pare că englezii nu au inteles ca doamna Merkel care conduce de fapt UE este Vodă Lapusneanu pentru ei si pentru toata Europa. Mai putin Johannis ca asta o vrea din tot sufletul lui dar sedintele sunt prea scurte si nu apuca sa-i spună!
    Deci Referendumul ala cu Brexit-ul a dat rezultatul gresit! Nu contează ce vor englezii ci ce trebuia sa iasa! Și o sa votați pana iasa ce trebuie! Curând din nou….
    Uite daca romanii la referendumul lor nu au mers a iesit ce trebuie; Merkel e fericită, politicienii noștri fură împreună cot la cot, pe Johannis nu l-au pus la colt raiul pe pamant!

Lasă un răspuns