VIAŢA DE ZI CU ZI

Referendumul privit de pe margine

În general nu mă interesează cine ca face sub cearceaful lui, îl am pe al meu de care să mă preocup. Referendumul l-am privit de pe margine. De ce? Păi, în bula mea limitată nu cunosc nicio persoană homosexuală, cu atât mai puțin una care ar vrea să se căsătorească. Așa că pentru mine chestia asta a fost un fel de țara arde și baba se piaptănă.

Nu știu care sunt probleme/dorințele, lucrurile cu care se confruntă comunitatea LGBT așa că mi-a fost greu să fiu pro sau contra. Cred cu tărie că cine vrea să se căsătorească găsește soluții, așa cum cred cu tărie că poți să iubești fără certificat. Cum spuneam, poate e vederea mea limitată, din bula tradițională în care trăiesc.

Dar din bula asta a mea am văzut pe net o tonă de ură. Brusc, dacă nu ești susținător fervent al comunității LGBT, ești un încuiat și un limitat. Știu, este cea mai nefericită comparație, dar am simțit lucrurile ca acum câțiva ani, când cine nu era Brigitte Bardot și nu susținea câinii vagabonzi era un călău îngust la minte.  Și exact ca atunci, când cei mai mari susținători n-ar fi luat acasă un câine nici plătiți în aur, și acum, cei mai mulți ar face AVC dacă mâine ar afla că au un copil homosexual.

Românului îi place să-și dea cu părerea și să fie aprig la mânie. Democrația presupune însă ca cel de lângă tine să aibă dreptul la o altă opinie. Poate mai bună, poate mai rea, dar are dreptul la o opinie diferită. Dacă în cazul căsătoriilor putem să ne dăm toți cu părerea, căci tradițional sau nu cu o relație suntem toți datori în viața aceasta, la adopții aș zice să lăsăm experții.

De pe margine este foarte ușor să vorbești, să crezi că înțelegi, să te mai bazezi pe o emisiune sau două văzute la TV și să te convingi că ai tabloul complet. Din păcate nu e chiar așa. Cei care mă cunosc personal știu că adopția nu mi-e străină și că știu poate mai mult decât media generală, dar tot sunt departe.  Știu însă asta: un copil adoptat pleacă în viață cu un sac de întrebări fără răspuns, de frici, de angoase, cu nevoia de confirmări,  cu nevoia de a lupta zi de zi cu faptul că el este diferit.

Același copil, pe lângă lupta proprie, ar trebui să ducă și lupta părinților, să mai accepte încă un capitol la care este diferit. Și nu, nu-mi vindeți fraza cu îi e mai bine decât în centrul de plasament. Evident că da. Doar că din păcate nu acesta este subiectul emisiunii.

Dați-vă un pas în spate, închideți ochii și imaginați-vă că aflați într-o zi că propria mamă NU v-a vrut, v-a lăsat fără să privească în urmă. Sigur, acum sunteți în cea mai iubitoare familie de pe pământ și aveți toate bunurile materiale visate vreodată, dar ați fost părăsit, propriul părinte nu v-a considerat bun de păstrat. Adăugați la asta faptul că mama este un el sau că tata este o ea. Practic ați tras lozul norocos și aveți toate excepțiile posibile pe această lume. Now live with it!

E foarte greu să-ți imaginezi ceva până nu trăiești cu adevărat. Așa cum cred că e greu să-ți imaginezi acum ce vei face dacă afli că ai un copil homosexual. Eu chiar nu știu. Astăzi îmi spun că o să vreau să trec peste sentimentele mele egoiste și să-l știu fericit. Pentru că asta cred eu că e datoria oricui este sau se visează părinte, să treacă dincolo de orice dorință, vis sau aspirație proprie, pentru binele copilului.

 

grassSursa foto:pexels.com

 

 

6 gânduri despre „Referendumul privit de pe margine

  1. Și cum se observa diferența genetică intre un homosexual și un heterosexual? Adică de unde se știe că nu e rezultatul unei traume, unui viol, exemplului, etc?
    Lgbt-ul tot vorbește de acceptare dar de ce nu ne accepta și pe noi ăștia care nu suntem de acord cu ei?
    Să explici unui copil de existența altor religii, obiceiuri, preferințe mi se pare una dar sa ii explici de transgenderi e alta..și asta la vârsta grădiniței.

  2. Azi nu mi-ai făcut viață mai frumoasă dar oricum nu era de datoria ta…
    Din cate stiu esti medic. Acum hai sa ne readucem aminte de anatomie, fiziologie, genetică, ginecologie.
    Gata?
    Acum defineste NORMALUL in perpetuarea speciei!
    Ti se mai pare homosexualitatea dpdv medical normala?
    După exercițiu asta facem unul social. Parerea ta sinceră nu este ca:
    1.Daca se doreste perpetuarea speciei familia tradițională trebuie susținută?
    2.Nu e corect ca unii sa puna si altii sa nu pună umărul la viitor. Unii sa muncească altii sa se distreze. Unii sa împartă venitul lor cu copilul iar alții nu. Si dupa toate astea copilul tau sa muncească sa-i plateasca si lui pensia mult mai mare ca a ta, deh tu ai stat acasa in loc sa avansezi, sa ai o leafă mai mare!
    3. Religios homosexualitatea este un pacat pt creștinism dar și pentru islam si ca atare (mai ales în cazul islamului) sursă de conflicte programate.
    4.Exista boli care se transmit cu precădere in lumea homosexuala si care duc incet si sigr la ruinarea sistemelor de sanatate
    5.Daca din părinți hetero poate sa se imolnaveasca un copil de homosexualitate (e boala ca se vindeca se trateaza in clinici de specialitate) cu atat ai mult intr-una homo!
    Și pot continua la nesfârșit dar valiza nu-i gata si maine plec in concediu
    Gay e o patimă bazată pe o placere despre care devine tot mai greu sa spui ceva dar hai sa facem un alt joc de imaginatie:
    Dacă unora le-ar venii prin cap sa se hrănească prin anus (ca medic sti ca mucoasa anala si cea bucala sunt asemanatoare si exista posibilitatea de absorbție nutritiva) oare ar spune cineva ca-i normal si ca e bine asa si nu i-ar deranjati ca placerea asta a lor este predata in scoala gradinita sau ca acestia isi fac placerea langa el in retaurant, pe drum, pese tot?
    Probabil ca nu!
    Deci sa măsurăm cu aceeasi balanta!
    Democratie înseamnă libertatea ta pana nu-l stramtorezi pe celălalt.
    Deci nu au decat sa faca ce vor acasa dar sa nu iasa la convertire sau se zice pervertite? Sa nu-mi fie mie ingradita opinia sau dreptul de a spune normal la normal.

    1. Sunt de acord cu tine până la un punct. Homesexualitatea nu este o boală, este o diferență pe care nu o cere nimeni, așa cum nu cere nimeni să aibă nasul strâmb sau părul creț sau pielea prea închisă sau prea deschisă. Genetica bat-o vina nu ne întreabă ci își face de cap. Cred că toți avem dreptul să fin iubiți și acceptați așa cum suntem. Sunt însă pentru perpetuarea speciei și aici ai dreptate, trebuie să luăm exemplu de la animale care fac price sacrificiu pentru ca specia să supraviețuiască!

  3. Uite eu nu cred că homosexualitatea e înnăscută precum culoarea ochilor ,a parului etc ci e o alegere/ boala. Câțiva homosexuali pe care ii cunosc îmi întăresc convingerea. Nu știu cum e in Anglia dar in germania exista deja o carte în care explică copiilor de grădiniță homosexualitatea , transgeneritatea,etc. Oricum ce se face sub cearceaf ar trebui sa ramana acolo 😊

    1. Cum spuneam, cunosc doar heterosexuali. Din păcate homosexualitatea adevărată nu este o alegere ci te naști așa. Nu e nici o boală ci doar o diferență. Într-adevăr a părut la un moment dat că sunt unii care aleg pentru că sunt dezorientați. În Anglia încă nu învață asta la școală, dar pe stradă e plin de oameni diferiți. Da, a trebuit să-i explic de ce doi bărbați se sărutau în mall, de ce sunt femei care poartă burka sau hijab, de ce sunt femei care merg pe stradă în sutien și un fel de chiloți mai lungi, de ce sunt oameni tatuați pe tot corpul sau de ce au piercing😄

Lasă un răspuns