VIAŢA DE ZI CU ZI

Să spui nu, dacă vrea să-ți dea desert

Eu trăiesc pentru zahăr. Dap, au și oamenii ăia care produc zahăr nevoie să-i ajute cineva. Au și ei facturi de plătit, salarii, dacă toți s-ar face vegani ar rămâne bieții oameni fără loc de muncă. Așa că mă sacrific eu. Beau cafeaua cu zahăr, mănânc o dulciurică la prânz, o dulciurică la snack-ul de după-amiază și o înghețățică sera, așa, ca să mă răcoresc.

Sincer, uneori mă mir că mai am dinți în gură la cât zahăr pot să mănânc. La birou se ascund dulciurile dacă sunt eu prin prejamă după ce le-am demonstrat că pot să finalizez singură o cutie de shortbread în mai puțin de o oră. Când ești un brand trebuie nu poți să te încurci cu jumătăți de măsură 😛

Partea bună este că am dezvoltat un simț anume pentru calitate. Ajunge să mă uit la ceva și îți spun dacă oul e proapăt, laptele de la văcuță fericită și crema făcută ca la bunica acasă sau ai biciuit-o cu aditivi. Doar că plăcerea asta pentru dulce face casă bună cu kilogramele în exces și forma rotundă.

Pe principiul ”stăpânul învață sluga hoață”, am eliminat din start sportul și reducerea spre dispariție a dulciurilor și m-am gândit să fac dulciuri vegane. N-am reușit să fac tranziția asta căci zahărul e zahăr și orice altceva pur și simplu ”NU E ZAHĂR”. Așa că am trecut la planul B și am făcut combinație de zile cu dulciuri vegane și zile cu bombe calorice.

Copilul meu încă nu apreciază dulciurile ”delicioase” și crede că nimic nu bate kinder și bettyice. E încă necopt la minte și gusturi, dar sper să-l aduc pe calea cea bună. Când a văzut primele bile vegane m-a întrebat dacă am modelat rahat de văcuță. Nimic nu l-a convins să guste, nici măcar promisiunea unui nou circuit, pe prinicipiul ”garda moare și nu se predă”. Pe urmă am făcut niște batoane cu fructe presate, cacao și ciocolată topită.

Nici cu astea n-a mers, opinia fiind doar că am modelat altfel rahatul de vacă și încerc să-l păcălesc. Asta nu m-a oprit să tot fac dulciurile alea și să-l tot momesc, pe el și pe oricine vine în contact cu mine. Zilele trecute am avut în vizită un băiețel care a stat și la cină. Din momentul când le-am zis că masa e gata, fi-miu l-a luat pe puștiulică deoparte și i-a zis ”când te întreabă dacă vrei desert să spui nu, crede-mă, poți să mori dacă mănânci ce gătește ea!”

Mă duc să fac un stoc de bettyice și mă reapuc de făcut brioșe. Nu pun poze cu producțiile proprietate personală căci mi-e rușine 🙁

vegan_3Sursa foto:pexels.com

Lasă un răspuns