VIAŢA DE ZI CU ZI

Când ”bestia” atacă din nou

Ieri dimineață dormeam cel mai dulce somn, ca orice om cu mintea întreagă care ignoră cu desăvârșire ziua fatidică de luni, când a început să bipăie diavolul tehnologic. La 7 dimineața intrau mesaje pe whatsapp de ziceai că am câștigat la Loto și toți vor să-mi fie prieteni.

Au început mamele de pe grupul de la școală, întrebând îngrijorate dacă se merge la lăcașul educațional sau nu. M-am uitat la ceas, arăta luni, m-am uitat repede la calendar nu era nicio zi bancară, așa că nu pricepeam. Cu ochii cârpiți și părul blond mi-a luat ceva timp să mă prind de ce într-o zi normală de luni ne-am pune problema să privăm copiii de setea de cunoaștere. Vremea ne era potrivnică.

N-apuc să diger bine vestea minunată că ar putea fi rost de stat acasă, când încep mesajele pe grupul de whatsapp de le birou:

  • Son of the beast from the east struck
  • Extreme weather condition, I will not even attempt to drive
  • Hopefully everything will be back to normal tomorrow
  • People stay warm and stay inside, don`t risk to venture outside

Ultima chestie m-a convins să mă dau jos din pat și să dau piept cu urgia albă care atacase Londra peste noapte. Cu teamă (căci seara când mă culcasem peisajul era mai degrabă primăvăratic) m-am uitat pe geam. Am mers cu ochii închiși până la fereastră să nu mă izbească albul. Mă și gândeam cum naiba scot eu mașina din nămeți, căci evident aici n-am lopată, n-am nisip, n-am lanțuri, n-am nici măcar răzuitor de parbriz. Da, iar m-a prins nepregătită.

ninsoare

Am fost pur și simplu în stare de șoc când am văzut peisajul ăsta apocaliptic. Nu-mi venea să cred, cum peste noapte s-a putut întâmpla urgia asta. De ce ne pedepsea Atotputernicul așa? Clar, trebuia să stau acasă, niciun servici nu merită să-ți riști viața în aceste condiții vitrege și orice șef care ți-ar cere să ieși din casă când afară este așa, ar trebui demis fără întârziere!

Cu inima cât un purice, așteptându-mă să văd doar pusiu, m-am dus să mă uit și de pe fereastra care dă spre ulița principală. Da, bestia lovise din nou, cu o putere greu de imaginat. Nămeții au atins înălțimi istorice, în unele locuri ajungând chiar și până la un centimetru. Temperaturile au scăzut dramatic până la 1 grad, transformând totul în gheață, iar vântul bătea nemilos cu viteze care atingeau și 2 cm pe oră!

Mi-am pus la încercare tot curajul și priceperea ca să conduc pe străzile pline de gheață și puținii viteji cu care m-am întâlnit la birou s-au uitat la mine ca la Braveheart!

ninsoare_2

În acest iad alb, niște părinți au trimis copiii la școală doar cu șosete d-alea până la genunchi, și piciorul gol în rest, fără căciuli sau cu pantofi d-ăia de carton.

Sursa foto: aifonul proprietate personală

 

2 gânduri despre „Când ”bestia” atacă din nou

Lasă un răspuns