VIAŢA DE ZI CU ZI

Să facem o treabă organică

Cine mă cunoaște, știe că dacă există două lucruri în care nu cred, alea-s : parentingul modern, mă rog extrapolarea feisbucistă a acestuia, și organico-veganismul. Dacă-mi zici că ești vegan mintea mea se blochează și nu pricepe, te acceptă dar nu pricepe, iar dacă-mi zici că o arzi prin viață organic, întâi răd de se cutremură pământul, apoi îți administrez teoria solului (adică îți dau explicații științifice despre cât de organic e solul ăla de pe care se culege soia ta organică pe care tu o plătești triplu).

Nu vă imaginați acum că n-am și eu piticii mei și nu dau niște sume obscene pe chestii ”mai curate”, ca să nu zic cum scrie pe ele, Bio. Dar în general mania asta era sub control. ”Dăcât” că Dzeu nu dă cu paru, ci ți-o întoarce ca la Ploiești. Ce ziceai tu că te face să râzi isteric, treaba ”organică”? No, ia de aici una mutare la Londra și să te văd acuș. Cine a intrat vreodată într-un supemarket d-ăsta, de la Regină, mă înțelege.

Cum să vă spun, dacă nu există curentul organic îl inventezi când te uiți la fructele și legumele astea. Când treci pe lângă rafturi te aștepți să auzi :”legumele, la cabina de machiaj nr trei vă rog. repejor, repejor, avem filmare la 10”! Toate sunt perfecte, de zici că le culeg cu photoshopul. Știți morcovii ăia mai protocalii, mai noduroși, unii mai sfrijiți, alții mai încoviați? Aici nu există, n-au voie, nu pot intra în magazin , darămite să se suie pe raft, dacă nu stau drepți și nu-s olecuță mai decolorați. Cartofii? Gemeni identici, unul n-ar sări puțin din neam, să semene și el cu o rudă mai îndepărtată

Nu există să cumperi și tu o țelină mai mică și să te mai întorci peste trei zile să mai iei una. Nope, toate sunt perfect rotunde, de acceași dimensiune și…bine crescute! Când ajungi la fructe ai senzația că te afli la concursul: cel mai reușit lifting. Merele jur că au botox, doar că e făcut finuț, cu artă, perele sigur se duc la solar, iar prunele au ceva filler că altfel nu-mi explic cum stă pielea așa de întinsă pe ele. Da, mor de gelozie, recunosc.

Uite așa am ajuns eu din ciumă, mumă. Dap, am dat în patima organică, vânez magazinele de gen mai ceva ca pe filonul de aur, am aruncat și jumate din cosmetice și m-am ”bio” și acolo. Că pe lumea asta de ce ți-e frică d-aia nu scapi. Acu mă tot gândesc de unde m-o lovi și partea cu parentingul?

legumeSursa foto: pexels.com

Reclame

2 gânduri despre „Să facem o treabă organică

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s