VIAŢA DE ZI CU ZI

M-am născut lup dar m-am transformat în oaie

Eu sunt fiica lui Ștefan Cel Mare și a mamei Vrâncioaia și vă rog fără glume pe seama ei că să vă văd pe voi cum vă descurcați să creșteți singuri 7 copii. Având așa străbuni, evident că ceva din spiritul lor de dreptate s-a transmis și la mine și iese la iveală taman când mă aștept mai puțin, De obicei sunt un om așezat, blând care își vede de propriile treburi. Domne` da uneori simțul ăsta al dreptății se zbate în mine până iese la suprafață.

Uite așa l-a apucat pe simțul ăsta dorința de ieșire taman când aveam treabă cu instituțiile statului. Cum bine știți la noi totul merge brici, este foarte clar ce ai de făcut și la ce ghișeu te duci, nu sunt cozi, nu se inghesuie nimeni, este aer condiționat iar lucrătoarele sunt deosebit de amabile. Dar știați toate acestea, eu doar le-am enumerat ca să nu le eliminăm din ecuație.

Cum ziceam totul merge strună: parchezi la 4 străzi distanță și te plimbi frumușel pe 40 de grade până la ușa instituției unde te așteaptă gorila paznicul de serviciu care dă drumul la uși abia când suficienți fraieri încât să pară că e black friday la primărie. Când porțile se deschid larg puhoiul năvălește dar este rapid domolit de alte gorile care mână cârdul pe scări că la ce taxe plătim doar n-avem pretenția să uzăm liftul. Dar ce sunt două trei etaje pentru un om doritor să-și rezolve treaba. Are cârje? Păi ce statul român e bine mersi pe două picioare?

V-am zis că totul e în slujba cetățeanului, da? De exemplu găsiți o multitudine de lucrători care te ajută să apeși pe tocuh screen, să scoți bonul de ordine, după ce evident te întreabă ce nevoie ai dar din dorința pură de a te ajuta să nu greșești ghișeul, de lucrători care îți iau bonul, îl citesc și te anunță ce număr ai doar ca să fie siguri că n-ai probleme cu vederea și nu-ți ratezi rândul și de alții care se plimbă pe acolo dar în mod cert doar cu dorința de a-ți sări în ajutor când va fi cazul

Și tot doar pentru binele și bunăstarea ta ca cetățean înainte să pătrunzi pe tărâmul fermecat al ghișeelor de la primărie, înainte de a da nas în nas cu zeița actelor oficiale, mai e un vajnic apărător al ordinii publice care te ridică în picioare cu un bon mai devreme, pentru ca nu cumva spiritele rele să irite zâna bună de la ghișeu când tu nu ai luat startul mai ceva decât Carl Lewis. Iar oamenii? Pfuuu, oamenii care vin cu treabă acolo sunt incredibili! Au atâta respect și înțelegere pentru cei care trudesc acolo încât nu se gândesc să facă ceva fără aprobarea lor.

Iete numa io m-am trezit, dacă am sânge de luptător în mine, să mă fac lup și să îmi iau singură bon, să citesc panoul și…culmea tupeului, să mă duc singură la ghișeu când îmi vine rândul. Ba am mai incitat și pe alții la răscoala și la independența, cerându-le să-ți arate haina de lupi cu care s-au născut nu aia de oaie în care s-au transformat. Am fost aspru certată și cu greu am scăpat să nu trebuiască să declar, în primărie, că nu voi mai face vreodată așa ceva.

Dar până al urmă eu am fost fericită când am văzut atâția oameni gata să mă îndrume, am simțit că taxele pe care le plătesc se întorc către mine. Sincer parcă mi-am dat singură niște bani ca să mă ajut. Dacă și acu aș fi nemulțumiță io nuș ce să mai zic.

lup oaie

Sursa foto:pinterest.com

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s