PARENTING

Ce învață copilul când îi dai afară colegul bătăuș

În fiecare zi reușesc să fiu surprinsă de paranoia unor mame, de lipsa lor totală de înțelegere și delicatețe dincolo de propria odraslă, de încercarea de a ține copilul într-un borcan de sticlă până la adânci bătrâneți. Genul acela de mame care la 40 de ani îi vor spune copilului ”puișorul mamii” și îi vor lega șireturile la pantofi și-i vor șterge mucii să nu obosească mititelul de 1,90 și 280 de kg.

Ieri eram cu capsa pusă, am niște întâlniri zilnice cu stomatologul și nu d-alea amoroase, și am zis că-mi face bine dacă socializez puțin cu mamele de la grădiniță. A fost o decizie complet greșită pe care încă o regret. Cred că în fiecare colectiv este câte un copil diferit, câte un copil care iese cumva din normele trasate de societate, care se adaptează mai greu la regulile grupului sau chiar încearcă să le schimbe. Dar pe de o parte cred că diversitatea este frumusețea oricărui grup și a prieteniilor și cred că este importantă în dezvoltarea copiilor apariția unui coleg diferit. În viață întâlnești oameni diverși și ce faci îi excluzi pe cei care nu-ți seamănă sau pui etichete?

Anyway la fi-miu în grupă a apărut la începutul anului școlar un copil nou și dferit. Diferit în sensul că dă dovadă de hiperactivitate și agresivitate atunci când dorește să-și impună punctul de vedere sau să capteze atenția. Ioan mi-a povestit despre el, că nu-i lasă să doarmă și că a mușcat educatoarea și face prostioare și Miss îl pedepește. Ok, n-am intrat în amănunte că nu era copilul meu ci am vrut mai mult să sondez părerea copilului meu despre cel nou și impactul asupra lui. Evident ca orice element perturbator de reguli băiețelul respectiv este idolul tuturor celorlați băieți care au oareșcare sânge în instalație (nu vorbim de ăia care se joacă cu păpuși) și de multe ori atrage și alți mici delicvenți în răsturnarea castronului cu ciorbă.

N-am comentat nimic la grădiniță, n-am întrebat ce este cu copilul dar întâmplâtor am aflat că puștiul ar avea ceva probleme de ”comportament”. Am clasat subiectul până când o mămică, care vroia să-l izoleze pe Ioan după varicelă de ziceai că avusese ciumă, a pornit un întreg scandal legat de copilul problemă. Copilul ei, care este cam legat cu cordonul ombilical încă, susține că vine bătut zilnic de elementul perturbator. Acum nu vă imaginați că e cu ochii vineți, ci cred că mai degrabă e vorba de îmbrânceli și o oarecare lipsă de chimie. Să fim serioși copiii sunt sub supraveghere, există camere în toată grădinița și poți să vezi dacă într-adevăr copilul tău este coleg cu Bruce Lee și zilnic este sacul lui de antrenament. Niciun alt copil din grupă nu este bătut sau molestat în afara micilor hârjoneli speicifice vârstei și faptului că sunt băieți și da, este puțin probabil că vor sta frumos să ia ceaiul pe covor.

Doar că această mămică n-a înțeles că viața de băiat presupune să te mai și bați, că în viață nu te place toată lumea și că uneori trebuie să faci față unor oameni mai puțin drăguți, așa că a făcut preisuni asupra grădiniței să exmatriculeze copilul problemă ptr că prăinții nu vor să-l ducă la psiholog. Acum întreb și eu li dacă îl duc de mâine la psiholog nu o să mai bată? Orice terapie  are rezultate în timp. Va dura până când copilul va învăța să se controleze și să-și stăpânească furia.

Nu știu ce aș fi făcut în locul părinților al căror copil este pus la colț. Nu știu ce făceam dacă Ioan venea bătut zilnic de un alt copil. Știu că nu mi-a plăcut atitudinea educatoarei de a-i învăța pe copii să stea departe de cel care bate și nici a mamei cu copilul ”bătut”. Ce îi transmiți copilului tău? Că toți trebuie să fim la fel? Că nu confruntăm problemele ci ne ferim de ele? Că dacă cineva e altfel vine mami și-l dă afară din grup? Că judecăm și punem etichete imediat ce nu ne convine ceva? Nu știm ce probleme are copilul sau părinții lui. Bănuiesc faptul că nu le e ușor nici oamenilor acelora.

Dar ce face copilul tău dacă mâine întâlnește pe stradă pe cineva cu Down? Fuge? Cheamă poliția? Se uită cruciș sau o cheamă pe mami să-l dea afară din parc pe copilul diferit? De ce nu-l lăsăm să-și poarte singur războaiele, să învețe să se descurce și cu cei care nu-l plac sau sunt agresivi sau diferți.  Și copilul ”problemă” ce va învăța de aici? Că este rău? Sau gata brusc de mâine e îngerașul îngerașilor căci și-a învățat lecția? Pe bune? Eu nu cred că există copil rău. Mi se pare urât din partea acestei mame, din partea grădiniței și a tuturor celor care în loc să încerce să ajute copilul îl pedepsesc. Îmi este foarte milă de copilul respectiv și de părinții lui. Ce ușor este să aruncăm în loc să reparăm!

badboy

Sursa foto: istockphoto.com

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s