VIAŢA DE MAMĂ

Așa ca de ziua asta specială o nouă meserie în nomenclator

În urmă cu câțiva ani am întâlnit întâmplător o doamnă pe la 30 și ceva de ani, drăguță, finuță, slăbuță, istețică, genul de femeie care emana o energie pozitivă și mă așteptam să mă  lovească cu un mega job când am întrebat-o ce prestează. Femeia mi-a răspuns nonșalant că e fulltime mom!!! Poftiiim? Adică tai frunză la câini cât e ziulica de lungă? Pari deșteaptă, cum poți să te mulțumești cu atât de puțin?

Eu eram în plin avânt de carieră, visam doar școli și funcții, nu mă gândeam vreodată că voi avea copil și a sta acasă mi se părea culmea stupidului. Adică da, era ok pentru filmele americane în care ea a renunțat la slujba de secretară sau casieră și s-a măritat cu el bogatul și are grijă de copii. Dar na, puteam să înțeleg renunțarea la visul de a deveni casieră șefă ca să-ți crești copiii dar nu renunțarea la visul de a avea o slujbă de 10 ore cu mii de deadlines și un șef care urlă că n-ai atins targetul. Mai pe scurt mi-am cam schimbat păerea despre ea și am scos-o din circle of trust. Adică pe bune, ce naiba e așa de greu să crești un copil că doar nu e animal și nu vorbește: iși ia singur de mâncare, se îmbracă singur, se șterge la fund singur, vorbește, se șterge pe picoare când intră în casă, etc. Mda, doar că pe la 6 ani și dacă e și băiat poți doar să speri că pe la 10, de frica ta, își va strânge singur șosetele murdare și chiloții 😛

Astăzi dimineață m-am trezit cu un cap blond și doi ochișori verzi pe o fățucă somnoroasă, care mi-a spus ”azi e ziua mămicilor deci și a ta La Mulți Ani mami!”, apoi am primit cea mai strânsă îmbrățișare și cel mai dulce pupic să-mi ajungă toată ziua. Mi-a promis că la anul își va sparge pușculița și o să-mi ia și o floare :). Așa că văd lucrurile puțin diferit față de acum 6-7 ani și ȘTIU că a fi mamă poate fi un job full time, ba uneori echivalează cu două joburi, că nu înseamnă să te mulțumești cu puțin ba din contră. Aș propune ca în nomenclator să existe jobul de full time mom și atunci când te întreabă cineva ce faci să nu mai spui că ești casnică ci expert în dezvoltarea psihoemoțională a copiilor la domiciliu.

În continuare mie nu-mi ajunge doar chestia asta cu mămicenia ci am nevoie și de ceva ”de oameni mari” și mi-am păstrat o doză de egoism nerenunțând chiar la toate visele mele pentru el. Am pus pe hold multe, altora le-am făcut cruce și le-am trimis în veșnicele plaiuri ale vânătoarei dar o parte le-am păstrat și le urmăresc pentru că simt că așa sunt eu mai bine cu mine și implicit mai bine pentru el. Aaa, și evident că în ziua când o să vină una și o să mi-l ia o să mai am ceva de făcut ca să nu-mi dedic zilele unui plan malefic de făcut nervii creți la noră 😛

Hai La Mulți Ani mămicilor :* :* :*

martie.jpg

 

Sursa foto: pinterest.com

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s