GÂNDURI BLONDE

Taxiurile fără de care viața e pustiu

Știți vorba aceea: ce știe țăranuce-i șofranu? ei, așa și ăn cazul meu. Fată simplă de la țară nu știu eu cu taxiurile că la noi dacă aveai nevoie să mergi undeva cu mașina rugai un vecin și-l cinsteai cu o bere nu dădeai bani la străini capitaliști cu față inumană! Când am ajuns la capitală a trebuit să îmi calc pe inimă și să mai merg și cu mașinile galbene deși de fiecare dată am simțit nevoia de o deparazitare după.

De exemplu astă vară, 40 de grade, chem un taxi și specific că e ptr aeroport. Ajunge și să vedeți ghinion pe mine, taman înaintea mea se sricase aerul condiționat care până atunci mersese perfect, se vedea asta clar după hainele transpirate ale șoferului, și exact când a intrat pe strada mea s-a defectat. Hai că treci și peste asemenea karmă proastă dar jegul din interior….neprețuit. Până și copilul s-a trezit strigând pe la jumătatea cursei: mami ce murdar e taxiul ăsta. Pe mine mă depășeste motivația pentru care pelicanul, taxi as, cobălcescu și alte asemenea sunt niște cocini împuțite iar când mergi în alte țări ăia sunt capabili să mai spele bolidul din când în când și nici să nu conducă în zeflemea cu scaunul lăsat la mexim pe spate mai ceva ca Arnold.

Am tot auzit în jurul meu cum Uber face istorie și dacă vrei civilizație go for it. Mi-am făcut cont deși cam greu cu neuronul blond, și am așteptat momentul potrivit să încerc marea transformare în taximetrie. Domne` da de câte ori îmi propuneam eu să merg cu ei apărea o altă alternativă și rămâneam în neștiință. Ei și na să vezi că vine și ziua cea mare, și nu oricum ci în țară străină unde nu prea știam să chem taxiul normal. Fac comandă aleg mașina și…hodoronc tronc tragi cu pușca nu ia foc, stați că tre să mai scanați cardul. Doar că asta cu scanatul nu e cum vrei tu ci cum vrea telefonul, care nu vroia să scaneze nici sfintele moaște. După ce mă trec toate apele și trag sudălmi la toți zeii taximetriei mă străfulgeră o idee, fac o eschivă, șuntez scanatul și reușesc să comand.

Dar nu, totul nu e bine când se termină cu bine. Nissanul Almera așteptat era în realitate un renault, punctul de întâlnire era două străzi mai încolo și când am urcat în taxi am fost convinsă că am chemat cobălcescu. Ca să adăugăm la beneficiile Uber, șoferul nu știa boabă de altă limbă decât cea natală, necunoscută mie evident, nu avea habar unde e locația cerută așa că m-a dat vreo două ture de oraș și considera că dezaburirea geamurilor e un moft. Măcar nu puțea a transpirație, nu avea muzica la maxim, a fost tăcut căci oricum posibilitățile de conversație erau nule, a fost foarte atent să mă lase taman la poarta clădirii nu 2 cm mai încolo  și i-a dat o ciungă copilului.

N-aș zice că Uber m-a convns dar mai încerc și zilele viitoare deși cu norocul meu mai bine merg cu metroul 🙂

sofer-taxi

Sursa foto: variety.com

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s