VIAŢA DE ZI CU ZI

Inchiziția modernă sau doar o aventură la dentist

E o vorbă în bătrâni: nu mă doare nu mă leg, nu mă mănâncă nu mă frec! Na, uite că pe mine m-a apucat scărpinatul sau frecatul aşa din senin.

Ca la orice doctor sau neam de doctor nu puteam să am totul normal. Adică ştiţi lă ăştia întodeauna găseşti la cele mai simple chestii o varietate anatomică. Fix aşa şi la mine şi m-am remarcat în familie si societate cu anodonţie bilaterală de incisivi laterali (mai pe româneşte la dentiţia definitivă n-au mai apărut incisivii laterali şi nici n-au din ce că n-am mugure dentar)

O viaţă întreagă am zis că ăsta e farmecu` meu, ca atunci când râd să te uiţi până-n amigdale şi am dat cu ignore la sfaturile stomatologului, că doar nu o face el bani pe seama mea!! Nu vă pun poză că pe urmă o folosiţi să ţineţi copiii departe de aragaz și trebuie să vă cer drepturi de copyright 😛

Băi dar ce fermecătoare am fost, că nu vă imaginați că aveam doar două mici ferestre către epiglotă, nuuu aveam și niște dințișori călare unuii peste alții, un fel de gang bang, grație unei minunate dentiste care când aveam șase ani a ajuns la concluzia că am prea mulți dinți în gură și a extras patru dintr-un foc. Oare cum o fi numărat ea de i-a dat cu plus? Că de atunci nu`ș cum naiba da numa cu minus iese. Mă rog, să-i fie osânda ușoară!

Eii, și uite așa m-am hotărât într-o zi să renunț la farmec și să intru în normal. Așa că am băgat repede un program de îndreptare a fildeșilor din dotare. Am uitat să menționez că în afară de a fi blondă mai am o calitate de bază, sunt o lașă ordinară când vine vorba de dentist. Nu deschid gura fără anestezie și nu contează că bagă în mine de ar amorți și un elefant, eu tot cu măinle albe de strâns mânerele scaunului plec de acolo. Nu pot să vă explic ce dureri am, de mi se pare nașterea o joacă de copil. Am zis mereu că stomatologii sunt un fel de inchiziție modernă.

Prin urmare realizați că trotura nu e numai a mea ci și a dentistului, dar mi-e prieten de 20 de ani și nu poate să mă refuze. Cred însă că după ce terminăm proiectul ăsta de îndreptare a gardului, nu o să-mi mai răspundă la telefon, căci nu e numai el, ci o echipă complexă și cu chirurg și cu ortodont. Chirurgul deja nu mai este de găsit iar ortodontul a avut nevoie de o vacanță mai lungă :). Dar nu mă las. Dacă eu rezist (bine e mult alcool la mijloc), atunci să facă bine să răspundă și ei prezent că pe mine mă doare. Lor doar le fac periodic nervii praf 30  de minute  :))))

img_3427

Sursa foto: dailymail.co.uk

 

Lasă un răspuns