VIAŢA DE MAMĂ

Copile, Ţara Te Vrea Şef

Am zis să tac dar nu mă pot abţine căci…viaţa bate filmul. E plin de conferinţe, seminarii, 3 paşi simpli, 5 paşi simpli, 10 paşi mai dificili, parenting is fun, copilul trebuie tratat ca un adult, să nu spui nu copilului,  să-l laşi să se exprime liber (la noi acasa exprimatul liber cuprindea două cuvinte: da mamă sau da tată), să nu-l cerţi, să nu-l întrebi şi în general….. să nu-l.

the-boss-baby

Pe vremea copilăriei mele erau doua chestii cheie, care funcţionau în orice familie: eu te-am făcut eu te omor şi alţi copii ar da orice să aibă ce ai tu. Mda ştiu, am crescut îngrădită, n-am fost lăsată să gust fericirea şi alte chestii de genul.

Acum totul este învăluit în psihopupu, peste tot ne învaţă cum să creştem leaderi şi copii de succes. Pai dacă toţi sunt lideri cine Aghiuţă mai spală budele? Dacă toţi sunt de succes pe cine mai tratează psihologii?

Copilul nu trebuie să mai fie fericit. Nuu, dă-o naibii de fericire că oricum nu există. El trebuie să fie ŞEF! Să aibă succes şi să fie lăsat să-şi dezvolte personalitatea – aici a se traduce să fie lăsat să facă ce vrea muşchiuleţul lui.Trebuie să vorbească engleză, germană şi chineză de la 3 ani (nu contează ca română nu ştie şi vorbeşte cu „decât”), să cânte divin la pian de la 4 şi să joace la bursă de la 7. Dacă la gradiniţă nu vrea  să aibă cel mai mare caca din oliţă, îl ducem la cursuri de dezvoltare personală că n-are calităţi de leader. De jucat nici nu se pune problema decât dacă sunt jocuri de strategie, menite să……aţi ghicit, dezvolte copilul personal.

Copilul trebuie sa vina la masa in trei pasi simpli, nu mai ai voie sa-i spui: misca la masa ca de nu, iti mai dau de mancare saptamana viitoare, nuuu ca ii distrugi personalitatea, ii explici in trei pasi: nu doi, nu 4 , mare atentie ca stricati procedeul. Daca se joaca cu mainile in nisip facand un banal morman de pamant si nu un zgarie nori sau replica de Taj Mahal, il duceti la psiholog ca e ceva in neregula cu el. Siii, daca la 6 ani nu scrie, nu citeste, nu face grafice de functii…..imi pare rau sa va spun dar ati crescut un ratat si ca parinti sunteti praf!

Mama n-a prea citit cărţi de parenting şi nici n-a mers la cursuri şi seminarii pentru că în primul rând nu existau şi în al doilea rând nu ştiu când ar fi avut timp între 2 garzi şi 5000 de pacienâi. Aşa că s-a lăsat condusă de bunul simţ şi de instincte şi uite că totuşi am învăţat şi noi să spunem bună ziua, să mâncăm cu furculiţa şi cuţitul (mai târziu e adevarat ;)) , să avem respect faţă de cei din jur, nu ne-am tăvălit pe jos prin magazine (sincer nici nu-mi trecea prin cap), avem şi ceva personalitate (hmmm, chiar destulă), am mers şi la facultate, am făcut şi copii şi în general am supravieţuit fără psiholog şi antidepresive 😛

Eiiii,  e adevarat acum că dacă mai citea şi cărţi şi participa la două seminarii….cine ştie unde ajungeam 🙂

P.S. La noi funcţioneză parentingul modern: folosim frecvent eu te-am făcut eu te omor; cei trei paşi simplii sunt: unu, doi, trei şi te execuţi!, copilul imi spune Miss şi raspunde cu : da, să trăiţi 😛

Photo credit: youtube.com

Lasă un răspuns